Transfăgărășanul: Un drum construit cu sacrificii și eforturi considerabile

În toamna anului 1974, brigadierii au raportat finalizarea lucrărilor la drumul Transfăgărășan, cu ceremonia de inaugurare desfășurată pe 20 septembrie. Deși lucrările de asfaltare și alte intervenții au continuat încă șase ani, până în 1980, drumul a fost declarat oficial finalizat, în concordanță cu atmosfera vremurilor.

Transfăgărășanul, denumit adesea "Drumul printre nori", este o construcție monumentală, realizată cu numeroase sacrificii umane - estimările oficiale indicând 40 de victime, dar numărul real ar putea fi mai mare. Azi, drumul este celebru la nivel internațional, fiind inclus în diverse topuri turistice și evocând nostalgii în rândul celor care își amintesc de perioada comunistă.

Acest drum național (DN7C) leagă regiunile istorice Muntenia și Transilvania, trecând pe lângă Barajul Vidraru și urcând până la altitudinea de 2.034 de metri prin golul alpin ce se află la poalele Făgărașului. Pe parcurs, drumul coboară spre localitatea Arpașu de Jos, judetul Sibiu, unde se intersectează cu DN1. Transfăgărășanul este remarcabil nu doar prin serpentinele sale impunătoare, ci și prin peisajele de o frumusețe rară.

Construcția drumului a început în 1970, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu, ca o reacție la invazia Cehoslovaciei de către trupele sovietice în 1968. În contextul în care țara avea deja mai multe treceri montane, s-a considerat necesară realizarea unui drum strategic care să conecteze garnizoanele din Pitești și Sibiu. Printre motivele invocate pentru construcție s-au numărat deschiderea bazinelor forestiere din zona Făgăraș și utilizarea mai rațională a pășunilor alpine.

Lucrările au fost intense, implicând mii de muncitori, inclusiv militari și ingineri. În primele faze, drumului i s-a cunoscut nevoia de a fi adaptat de la specificațiile unui drum forestier la un drum cu două benzi de circulație, ceea ce a necesitat reluarea proiectării. În vreme ce condițiile meteo dificile au îngreunat munca, soldații și muncitorii au perseverat, confruntându-se cu ploi, ninsori și teren accidentat.

Construcția a inclus, de asemenea, un tunel de aproape un kilometru și numeroase lucrări de artă, precum poduri și viaducte. Eforturile de a transporta utilaje grele și de a elibera terenul de obstacole au fost remarcabile. Spre exemplu, pentru ridicarea unui buldozer la "Piatra Dracului" (1.800 metri), acesta a fost demontat și transportat bucăți cu bucăți.

Lucrările au durat patru ani și, în total, s-au realizat peste 90 de kilometri de drum, incluzând milioane de metri cubi de derocări, terasamente și zidărie. Inginerii au depus eforturi deosebite pentru a construi un tunel la altitudini extreme, implicând măsurători de precizie.

Astăzi, Transfăgărășanul este nu doar un drum de circulație crucial, ci și un simbol al istoriei și al determinării românești, având monumente care comemorează cele mai dificile momente în construcția sa. Aceasta reprezintă nu doar un realizare inginerescă, ci și un omagiu adus celor care au muncit pentru a-l transforma într-o realitate.