20 Mai - Ziua Orașului Călimănești: de la atestarea documentară în urmă cu 636 de ani, să sărbătorim alături de marele voievod Mircea cel Bătrân și primarul Florinel Constantinescu!

Pe 20 mai 2024, comunitatea orașului Călimănești va sărbători 636 de ani de la prima atestare documentară a localității. Aceasta a fost semnată de marele voievod Mircea cel Bătrân și este și astăzi valabilă, fiind menționat numele orașului în hrisovul său. Potrivit istoricilor, fiecare localitate își numără anii de existență oficială începând cu prima sa atestare documentară. Prin urmare, ziua în care a fost scris pentru prima dată numele Călimănești într-un document oficial, în 20 mai 1388, este considerată de către localnici ca data de naștere a orașului lor. Primarul orașului, dl. Florinel Constantinescu, declară că această aniversare reprezintă o "vârstă istorică cu adevărat" pentru Călimănești, deopotrivă cu orașul Râmnicu Vâlcea, menționat în același hrisov semnat de Mircea cel Bătrân. Acesta mai precizează că localitatea lor are aceeași vârstă istorică cu capitala județului și că aceasta pornește de la decizia voievodului de a zidi mănăstirea Cozia din Călimănești. De asemenea, primarul Constantinescu evidențiază importanța alegerii mănăstirii Cozia ca loc de odihnă veșnică pentru Mircea cel Bătrân, afirmând că imaginea orașului lor începe în istorie cu chipul acestuia și trebuie păzită cu grijă și pusă în valoare ca unul dintre cele mai importante simboluri ale orașului. Astfel, comunitatea orașului Călimănești așteaptă cu nerăbdare sărbătorirea a 636 de ani de la prima atestare documentară, cu gândul la istoria și tradițiile lor, dar și cu dorința de a continua să păstreze și să promoveze moștenirea importantă a orașului lor. La mulți ani, Călimănești!

Concertul „Te slăvim, pe Tine, Părinte!” susținut de Corala Sfântul Ierarh Antim Ivireanul va avea loc la Catedrala din Râmnicu Vâlcea.

În data de 18 mai 2024, Corala Sfântul Ierarh Antim Ivireanul a Catedralei din Râmnicu Vâlcea va susține un concert special, intitulat "Te slăvim, pe Tine, Părinte!", cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Varsanufie. Evenimentul va avea loc la Sala "Gherasim Arhiepiscopul" din cadrul Centrului Cultural "Sfântul Antim Ivireanul" și este organizat pentru a celebra 20 de ani de activitate a coralei. Cântările coralei vor fi însoțite de mesaje și rugăciuni de mulțumire adresate lui Dumnezeu și tuturor celor care au sprijinit și au fost alături de corala Sfântul Ierarh Antim Ivireanul în acești ani. Organizatorii evenimentului promit un concert impresionant, plin de emoție și spiritualitate, în care corala va interpreta cântece tradiționale și contemporane din repertoriul bisericesc. Concertul va fi un prilej de bucurie și recunoștință pentru coriști și public, dar și o ocazie de a promova arta corală și valorile culturale și religioase prin intermediul muzicii. Evenimentul este deschis tuturor celor care vor să se alăture coralei Sfântul Ierarh Antim Ivireanul în această sărbătoare a muzicii și credinței. Biletele pot fi achiziționate de la Casa de bilete a Centrului Cultural "Sfântul Antim Ivireanul". Sărbătoarea muzicii și credinței se va desfășura sub patronajul Îndrumătorului duhovnicesc al Coralei, Înalt Prea Sfinția Sa Părintele Arhiepiscop Varsanufie, iar organizatorii speră să ofere o experiență de neuitat tuturor celor prezenți.

Ziua Regalității și cele trei semnificații ale ei

Ziua de 10 Mai are trei semnificații importante pentru poporul român, toate legate de regele Carol I, care a domnit cel mai mult în istoria țării noastre. Această zi marchează, în primul rând, intrarea lui Carol I în București în anul 1866. Noul domnitor, provenit din familie nobilă germană, a călătorit din castelul său din Sigmaringen, situat lângă Dusseldorf, trecând prin Elveția și Austria până în România, cu acordul împăratului francez Napoleon al III-lea și al regelui Prusiei, Wilhelm I. În ziua de 7 mai, regele ajunge la Turnu Severin cu vaporul, iar pe 10 Mai pășește, după trei zile de călătorie cu trăsura sau cu calul, pe pământul Bucureștiului. A doua semnificație a zilei de 10 Mai este legată de proclamarea independenței României în anul 1877. La 9 Mai 1877, Parlamentul român a aprobat, în unanimitate, proclamația de independență față de Imperiul Otoman. Totuși, semnarea oficială a avut loc abia în ziua de 10 Mai, când parlamentarii s-au adunat la Palatul Regal, iar regele Carol I a semnat proclamația, așa cum și președintele în zilele noastre semnează legile pentru a intra în vigoare. Deși ziua de 10 Mai a fost considerată un moment important în istoria României, sărbătorirea acestei date a fost interzisă de două ori. Prima oară, în anul 1917, în timpul ocupației germane, iar a doua oară, în timpul regimului comunist, după abdicarea forțată a regelui Mihai în anul 1947. Însă, această zi nu marchează doar intrarea lui Carol I în București sau proclamarea independenței României. Ea amintește și de un moment important din istoria țării noastre, și anume proclamarea României ca Regat, în ziua de 10 Mai 1881. La acea dată, regele Carol I a fost încoronat oficial ca monarh, aducând astfel o nouă schimbare în istoria națiunii române. Astăzi, în 2021, de Ziua Națională a României, ne aducem aminte de aceste trei semnificații importante ale zilei de 10 Mai și le celebrăm cu mândrie și respect pentru țara noastră și strămoșii noștri.

Românii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii de Sfintele Sărbători Pascale cu tradiții și sfințiri

În fiecare an, românii sărbătoresc Izvorul Tămăduirii în vinerea din Săptămâna Luminată, marcând astfel o altă sărbătoare importantă în calendarul creștin-ortodox. Pe 10 mai, alături de prăznuirea Sfântului Simon Zilotul, este celebrată și Izvorul Tămăduirii, o sărbătoare religioasă deosebit de importantă. Istoria sărbătorii Izvorul Tămăduirii se trage dintr-un eveniment petrecut în timpul domniei lui Leon cel Mare. Conform tradiției, acesta a întâlnit un orb în pădure, care i-a cerut apă. Sub îndrumarea Maicii Domnului, Leon cel Mare l-a dus pe orb la un izvor, unde acesta a băut și și-a recăpătat vederea. Acest eveniment a marcat nașterea ideii de Izvorul Tămăduirii. Pentru a-i mulțumi Maicii Domnului, Leon cel Mare a construit o biserică în apropierea izvorului respectiv, loc în care s-au petrecut numeroase minuni. Conform tradiției, în ziua de Izvorul Tămăduirii, slujba de Liturghie este urmată de sfințirea agheasmei mici, credința fiind că cei care o consumă se vor vindeca și vor fi ocrotiți. În această zi, românii respectă și alte tradiții vechi. Unul dintre ele este "legământul juvenil" sau "înfrățirea", un pact solemn prin care mai multe persoane își jură susținere necondiționată și prietenie, bazată pe legături de vârstă, afinitate sufletească și altele. Așadar, în ziua de Izvorul Tămăduirii, creștinii ortodocși se împreunează în rugăciune și respectă tradiții străvechi, aducând astfel cinstire și recunoștință Maicii Domnului pentru toate darurile primite.

21 de ani fără poetul iubirii George Țărnea din Vâlcea: fragmente celebre

Poetul iubirii, George Țărnea, s-a născut la 10 noiembrie 1945 în localitatea Șirineasa, județul Vâlcea. El a fost fiul lui Grigore Țărnea, originar din Basarabia, și al Mariei Țărnea - Isărescu, din Olt. Potrivit actelor oficiale, el a fost înregistrat sub numele de Ghiorghe. Țărnea a urmat studiile liceale la Băbeni, la liceul cu același nume și apoi a învățat la Facultatea de Filosofie din București. A fost căsătorit cu Marta Nora Țărnea, fost deputat și secretar de stat, cu care a avut patru copii: Alexandra (1966), Andrei Bogdan (1972), Marta Maria Georgia (1974) și Ioana Anca Bianca (1984). Poetul și-a făcut debutul în lumea literară pe 16 mai 1964, când a publicat poezia "Drumeție" în publicația argeșeană Secera și ciocanul. Totuși, adevăratul său debut a avut loc în anii 1967-1968, când i-au fost publicate mai multe poezii în revista Viața Românească. Tragicul sfârșit al lui Țărnea a venit pe 2 mai 2003, când poetul a murit în București, la vârsta de 58 de ani. Părinții săi, soția și cei patru copii au fost alături de el până în ultimele clipe. George Țărnea lasă în urmă o bogată moștenire literară, fiind considerat unul dintre cei mai talentați poeți ai generației sale.

Prevenirea sariturilor Joiei Patimilor: interzis consumul de urzici si otet, precum si splarea hainelor de catre femei

Joia Patimilor este o sărbătoare importantă în calendarul creştin, dedicată amintirii a patru momente semnificative din viața Mântuitorului Iisus. Aceste evenimente includ spălarea picioarelor ucenicilor, Cina cea de Taină în care a fost instituită Sfânta Euharistie, rugăciunea arhierească şi începutul patimilor prin vânzarea lui Iisus. În această zi, biserica se pregăteşte pentru Paştele ortodox prin intermediul deniei, o slujbă de seară în care se citesc cele 12 evanghelii şi se scoate Sfânta Cruce în naosul bisericii. Preoţii transmit credincioşilor învăţături despre ultimele zile din viața lui Iisus, despre suferinţele şi învierea Sa. Unul dintre obiceiurile speciale ale Joie Patimilor este faptul că nu este permis să consumi urzici și oţet în această zi. Se crede că în timpul răstignirii, Iisus a fost lovit cu urzici, care și-au înțepat rănile Sale, și i s-a dat oţet să bea pentru a-I provoca şi mai multe suferinţe. Legenda spune că atunci când a cerut apă, i s-a oferit oţet în loc, iar de aici vine tradiţia populară de a evita aceste alimente în ultima săptămână de post. Femeile au un obicei specific în această zi, și anume, să nu spele hainele, nici cu mâna, nici cu maşina de spălat. Potrivit tradițiilor strămoșești, aceasta era ultima zi în care puteau face astfel de treburi, iar în Joia Patimilor trebuie să se concentreze pe pregătirea spirituală. Un alt obicei este de a nu dormi în Joia Sfântă, deoarece se crede că cei care fac acest lucru vor fi leneși întregul an. Este important să ne aducem aminte de suferinţele lui Iisus şi să fim recunoscători pentru jertfa Sa în această zi sfântă. În concluzie, Joia Patimilor este o zi semnificativă în care comunitatea creștină se pregăteşte cu rugăciuni și spovedanie pentru învierea Domnului, iar credincioșii trăiesc cu smerenie aceste obiceiuri strămoşeşti, păstrând astfel tradiţiile şi respectând învăţăturile religioase.

Tradiția aducerii Sfintei Lumini în Patriarhia Română continuă: ceremonia va avea loc sâmbătă seara la Catedrala Patriarhală de către Părintele Patriarh Daniel.

Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim se va continua și în acest an, conform declarațiilor Părintelui Patriarh Daniel. Evenimentul este programat să aibă loc în seara zilei de sâmbătă, 4 mai. Părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, va fi responsabil cu aducerea Sfintei Lumini. Delegații eparhiilor Patriarhiei Române, prezenți la Aeroportul Internațional "Henri Coandă", vor primi Lumina Învierii. Aceștia vor distribui ulterior Lumina Sfântă fiecărei parohii din cadrul lor, prin intermediul protopopiatelor. Astfel, întreaga țară va primi Lumina Sfântă în această noapte specială. Seara zilei de 4 mai, în jurul orei 19:00, Sfânta Lumină va ajunge la Catedrala Patriarhală, acolo unde va fi primită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Acesta va oferi binecuvântarea sa asupra pelerinilor prezenți, care își așteaptă cu nerăbdare momentul întâlnirii cu Lumina Învierii. Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim se păstrează de mai bine de un deceniu, fiind inițiată de Părintele Patriarh Daniel în 2009. Este un eveniment important pentru Biserica Ortodoxă, care aduce bucurie și speranță în sufletele credincioșilor. Reamintim că transmiterea și primirea Sfintei Lumini de la Ierusalim respectă strict măsurile de siguranță și distanțare socială impuse de autorități în contextul pandemiei de COVID-19. De asemenea, le cerem credincioșilor să respecte măsurile de precauție și să participe la aceste evenimente cu gânduri bune și inimă curată. În această noapte sfântă, să ne rugăm pentru pace și sănătate în lume și să primim Lumina Învierii cu bucurie și liniște în sufletele noastre.

Elevi de la Școala Gimnazială Nr. 5 premiați pentru performanțele lor la matematică. Profesorii lor merită felicitări!

Dirijor german prezinta spectacol spaniol la Filarmonica din Râmnicu Vâlcea

Filarmonica din Râmnicu Vâlcea organizează un concert de muzică spaniolă în data de 15 aprilie 2024 la Sala Lahovari. Evenimentul va începe la ora 19:00 și va fi condus de dirijorul WALTER HILGERS, din Germania. Printre soliștii invitați se numără VALENTIN DIMITRIE SIMION la violoncel și MĂDĂLINA BOURCEANU la soprană. Orchestra Simfonică a Filarmonicii va acompania artiștii în interpretarea unor opere și piese tradiționale spaniole. Printre acestea se numără "Concertul în re minor pentru violoncel și orchestră" de E. Lalo, "El Vito" - o piesă tradițională aranjată de Lucian Vlădescu, "Intermezzo" din opera "Cavalleria Rusticana" de Pietro Mascagni, "No puede ser" din zarzuela "La Tabernera del Puerto" de Pablo Sorozábal. De asemenea, publicul va putea asculta și piese celebre ale compozitorilor Carlos Gardel și Alfredo Le Pera, precum "Por una cabeza" și "El día que me quieras", în aranjamentele lui G. Gardelin. Un alt moment special al serii va fi piesa "Granada" a compozitorului Agustín Lara, în aranjamentul lui G. Gardelin. Prețul unui bilet este de 25 lei, iar pentru elevi și studenți de 15 lei. Abonamentele sunt valabile pentru această seară și pot fi achiziționate la agenția de bilete a filarmonicii sau online, prin intermediul site-ului bilete.ro. Plata poate fi efectuată și cu cardul bancar. Filarmonica își așteaptă spectatorii să se bucure de o seară plină de muzică spaniolă de calitate și îi încurajează să facă rezervări la numărul de telefon 0350 800 949. Este un eveniment cultural de neratat!

FESTIVAL BRAHMS la Filarmonica din Râmnicu Vâlcea, Directorul Tiberiu Soare și Solistul Antonio Piculeață vor concerta în Sala Lahovari

Luni, la ora 19.00, publicul este așteptat la Sala Lahovari a Filarmoniciei ”Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea pentru participarea la FESTIVALUL BRAHMS. Un eveniment muzical de neratat, cu dirijorul Tiberiu Soare și solistul Antonio Piculeață la vioară. Orchestra Simfonică a Filarmonicii va susține Concertul pentru vioară și orchestră în Re Major și Simfonia a IV-a a celebrului compozitor german, Johannes Brahms. Biletele pentru acest concert extraordinar pot fi achiziționate la prețul de 25 de lei sau 15 lei pentru elevi, studenți, pensionari și șomeri. De asemenea, sunt disponibile abonamente la prețuri avantajoase. Pentru mai multe informații și rezervări, sunați la numărul de telefon 0350 800 949 sau accesați bilete.ro. Opțiunea de achiziționare a biletelor online este, de asemenea, disponibilă și acceptată plata cu cardul. Nu ratați o seară plină de emoție și muzică de calitate, alături de Filarmonica ”Ion Dumitrescu”, în cadrul FESTIVALULUI BRAHMS. Fiți martorii unui spectacol de neratat, ce va rămâne întipărit în sufletul vostru pentru mult timp!

Simpozionul Internațional privind Teologica Pastorației Sfântului Antim Ivireanul și muzicalitatea textelor liturgice

Centrul de Studii Brâncovenești al Arhiepiscopiei Râmnicului va gazdui joi, 21 septembrie, un eveniment deosebit sub egida Înaltpreasfințitului Părinte Varsanufie. Este vorba despre Simpozionul Internațional „Semnificațiile teologice ale pastorației Sfântului Antim Ivireanul și muzicalitatea textelor liturgice tipărite la cumpăna veacurilor al XVII-lea și al XVIII-lea”, care aduce în prim-plan importanța acestui sfânt și a înfrumusețării limbii liturgice în cultura noastră. Manifestarea va începe la ora 10.00 în Sala „Gherasim Arhiepiscopul” din cadrul Așezământului „Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul” și va reuni profesori de la Universitatea din Tbilisi, Georgia, și de la mai multe facultăți de teologie din țară. Alți invitați speciali vor fi oameni de cultură și cercetători ai epocii medievale, dar și iubitori ai muzicii religioase. Această manifestare face parte din tematica „Anului comemorativ al imnografilor și cântăreților bisericești (psalți)” în Patriarhia Română și are scopul de a evidenția contribuția Sfântului Ierarh Martir Antim Ivireanul la înfrumusețarea limbii liturgice și a culturii românești. Aceste lucrări au influențat în mod deosebit tradiția noastră culturală și religioasă, iar acest simpozion este o oportunitate de a afla mai multe despre viața și învățăturile sfântului. Întâlnirile și comunicările științifice care vor avea loc în cadrul acestui eveniment vor aduce în prim-plan importanța Sfântului Antim Ivireanul în cultura și spiritualitatea românească. Se va discuta despre felul în care acesta a influențat muzica religioasă și textele liturgice, și se vor aduce argumente că acestea au o valoare inestimabilă pentru istoria și evoluția culturii noastre. Simpozionul Internațional „Semnificațiile teologice ale pastorației Sfântului Antim Ivireanul și muzicalitatea textelor liturgice tipărite la cumpăna veacurilor al XVII-lea și al XVIII-lea” este o oportunitate de a înțelege mai bine contribuția acestui sfânt și importanța sa în dezvoltarea culturii și spiritualității noastre. Toți cei pasionați de istorie, teologie și muzică sunt invitați să participe la această sărbătoare a culturii noastre naționale și a valorilor noastre spirituale.

Vernisajul expoziției "ENIGMA. VICTORIA DECRIPTĂRII" la Biblioteca Județeană "Antim Ivireanul" din Vâlcea

Expoziția "Enigma. Victoria decriptării" va fi prezentată joi, 14 martie 2024, la sediul Bibliotecii Județene "Antim Ivireanul" Vâlcea, începând cu ora 13.00. Evenimentul este organizat de Biblioteca Județeană "Antim Ivireanul" Vâlcea în colaborare cu Institutul Cultural Polonez din București. Expoziția aduce în prim-plan munca genialilor matematicieni polonezi care au reușit să spargă complicatul cifru al mașinii de criptat germană "Enigma". Această realizare a avut un impact major asupra cursului celui de-al Doilea Război Mondial. "Enigma" a fost inventată de Arthur Scherbius și a avut un succes comercial și în instituțiile de stat înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial (1939-1945). Expoziția a fost pregătită de Consiliul Voievodatului Wielkopolska și Institutul Cultural Polonez în versiune românească. Vizitatorii expoziției vor descoperi istoria eroilor-criptologi polonezi și impactul lor în spargerea unuia dintre cele mai bine păzite secrete ale celui de-al Treilea Reich. Printre aceștia se numără și profesorii și colaboratorii acestora, ale căror cunoștințe și geniu matematic au fost esențiale în acest demers. Expoziția va fi deschisă pentru public până pe data de 14 aprilie 2024, la sediul Bibliotecii Județene "Antim Ivireanul" Vâlcea, situat pe Strada Carol I, numărul 26, în Râmnicu Vâlcea. Intrarea este gratuită pentru toți cei interesați să afle mai multe despre acest subiect. Evenimentul este organizat de către Biblioteca Județeană "Antim Ivireanul" Vâlcea și Institutul Cultural Polonez și reprezintă o oportunitate deosebită de a cunoaște o parte mai puțin cunoscută a istoriei poloneze și a contribuției lor la spargerea cifrului "Enigma".