Ambasadorul argentinian, convocat la Madrid după ce Javier Milei a numit-o „coruptă” pe soția premierului spaniol Pedro Sanchez

Ministrul afacerilor externe spaniol Jose Manuel Albares a anunţat luni că l-a convocat pe ambasadorul Argentinei în Spania după afirmaţiile controversate ale preşedintelui argentinian Javier Milei la adresa soţiei premierului spaniol Pedro Sanchez. "Chiar în această dimineaţă, ambasadorul argentinian a fost convocat. Îl voi înştiinţa despre gravitatea situaţiei şi îi voi cere din nou să exprime scuze publice din partea lui Javier Milei", a declarat Jose Manuel Albares la postul de radio Cadena Ser, la o zi după atacurile preşedintelui argentinian, care a acuzat-o pe soţia lui Sanchez că este "coruptă", scrie AFP, preluată de Agerpres. Duminică, Spania a anunţat rechemarea ambasadoarei sale din Argentina, după ce preşedintele ultra-liberal argentinian Javier Milei a susţinut la o reuniune la Madrid a partidelor extremei drepte europene un discurs în care a "jignit" Spania, pe premierul socialist spaniol Pedro Sanchez şi pe soţia acestuia. "Elitele mondiale nu îşi dau seama cât de distructive sunt ideile socialismului. Ele nu-şi dau seama de tipul de societate şi de ţară pe care-l pot produce, de tipul de oameni agăţaţi de putere şi de nivelul de abuzuri pe care-l generează", a spus Milei la Convenţia "Europa Viva 24", o reuniune la care au participat în capitala spaniolă partide suveraniste europene şi la care el a fost invitat special, întâlnire organizată de partidul spaniol de extremă dreapta Vox şi criticată de premierul socialist Pedro Sanchez. "Când aveţi o femeie coruptă, vă murdăriţi şi aveţi nevoie de cinci zile de reflecţie", a mai spus preşedintele argentinian, făcând aluzie la soţia premierului Sanchez, Begona Gomez, pe numele căreia un tribunal din Madrid a deschis în aprilie un dosar de 'corupţie' şi 'trafic de influenţă', caz clasat la scurt timp apoi de Parchetul din Madrid din "lipsă de probe". După deschiderea dosarului, premierul Sanchez a anunţat că-şi suspendă activitatea pentru puţin timp de reflecţie asupra rămânerii sau nu în fruntea guvernului, hotărând în cele din urmă să rămână în funcţie.

Reacții după moartea lui Raisi. Lavrov spune că Rusia pierde "un prieten de nădejde"

Preşedintele iranian Ebrahim Raisi, ultraconservator considerat un potenţial succesor al liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a murit într-un accident de elicopter într-o zonă muntoasă din apropierea graniţei cu Azerbaidjanul, au anunţat luni oficiali şi media de stat. Reuters consemnează primele reacţii la acest anunţ. Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că președintele Iranului, Ebrahim Raisi, a fost "un prieten adevărat și de încredere" al Rusiei, relatează Reuters. "În Rusia, președintele Iranului Ebrahim Raisi și ministrul afacerilor externe al Iranului Hossein Amir-Abdollahian erau cunoscuți ca prieteni adevărați și de încredere ai țării noastre. Rolul lor în consolidarea cooperării reciproc avantajoase ruso-iraniene și a parteneriatului de încredere este de neprețuit. Transmitem sincere condoleanțe familiilor și prietenilor victimelor, precum și întregului popor prieten al Iranului. Gândurile și inimile noastre sunt cu voi în acest moment trist", a transmis Lavrov. Ambasada Rusiei la Teheran a transmis la rândul său condoleanţe, potrivit agenţiei de presă ruse Tass, citată de Reuters. Organizaţia palestiniană islamistă Hamas a difuzat un comunicat în care transmite "cele mai profunde condoleanţe şi solidaritatea" sa ayatollahului Khamenei, guvernului iranian şi poporului iranian pentru "această uriaşă pierdere". Hamas salută totodată sprijinul acordat de liderii iranieni decedaţi cauzei palestiniene şi rezistenţei împotriva Israelului, exprimându-şi de asemenea încrederea că "instituţiile adânc înrădăcinate" ale Iranului vor reuşi să depăşească "repercusiunile acestei imense pierderi". Mohammed Ali Al-Houthi, şeful Comitetului revoluţionar suprem al rebelilor houthi din Yemen, a transmis la rândul său pe reţeaua X "cele mai profunde condoleanţe poporului iranian, conducerii iraniene şi familiilor preşedintelui Raisi şi ale delegaţiei însoţitoare pentru martiriul anunţat". "Ne rugăm Domnului să le dea familiilor răbdare şi alinare. Cu adevărat ai lui Allah suntem şi la El ne vom întoarce. Poporul iranian va rămâne alături de liderii săi loiali, prin voia Domnului", a mai scris liderul houthi. Premierul indian Narendra Modi s-a declarat tot pe reţeaua X "profund întristat şi şocat de moartea tragică a dr. Seyed Ebrahim Raisi, preşedintele Republicii Islamice Iran". Premierul indian transmite "sincere condoleanţe familiei şi poporului iranian" şi asigură de asemenea că nu va fi niciodată uitată "contribuţia (lui Raisi) la întărirea relaţiei bilaterale India-Iran", precum şi că "India este alături de Iran în aceste momente de tristeţe". Şi premierul irakian Mohammed Shia Al-Sudani a transmis într-un comunicat "sincere condoleanţe liderului suprem iranian Ali Khamenei, poporului şi guvernului iranian" după aflarea "cu profundă tristeţe a veştii tragice a decesului preşedintelui Raisi, ministrului de externe Hossein Amir Abdollahian şi însoţitorilor lor într-un accident aviatic nefericit în nordul Iranului". "Ne exprimăm solidaritatea cu poporul iranian frate şi cu oficialii Republicii islamice în această dureroasă tragedie", se mai adaugă în comunicatul de la Bagdad. Pakistanul va decreta o zi de doliu şi va coborî drapelele în bernă, în semn de respect faţă de preşedintele iranian şi însoţitorii săi, care au pierit într-un accident de elicopter. Într-o postare făcută luni pe platforma X, premierul pakistanez Shehbaz Sharif a transmis cele mai profunde condoleanţe "Iranului frăţesc" din partea sa şi a poporului şi guvernului pakistaneze. "Marea naţiune iraniană va depăşi această tragedie cu obişnuitul curaj", a scris Sharif.Şi preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a reacţionat la aflarea morţii preşedintelui şi ministrului de externe iranieni, transmiţând cele mai sincere condoleanţe din partea Uniunii Europene.

Cine a fost Ebrahim Raisi, președintele Iranului mort într-un accident de elicopter

Preşedintele iranian Ebrahim Raisi a murit duminică, la vârsta de 63 de ani, într-un accident de elicopter, în zona de munte de la granița cu Azerbaidjanul. El a urcat în teocraţia iraniană de la procuror ultraconservator la preşedinte intransigent, supervizând o reprimare a protestelor de acasă şi făcând presiuni puternice în discuţiile nucleare cu puterile mondiale. Toate acestea în timp ce îşi netezea drumul pentru a deveni următorul lider suprem al ţării, relatează Reuters, potrivit News.ro. Raisi a murit atunci când elicopterul care îl transporta înapoi dintr-o vizită efectuată la graniţa cu Azerbaidjanul s-a prăbuşit pe un teren muntos. Toate persoanele aflate la bord, inclusiv ministrul de externe Hossein Amirabdollahian, au murit, a declarat un oficial iranian de rang înalt. Ales preşedinte într-un vot controlat îndeaproape în 2021, Raisi a adoptat o poziţie dură în negocierile nucleare, întrezărind o şansă de a obţine o scutire largă de sancţiunile americane în schimbul unor restricţii modeste privind tehnologia tot mai avansată a Iranului. Linia dură a Iranului a fost încurajată de retragerea militară haotică a SUA din Afganistanul vecin şi de oscilaţiile politice de la Washington. În 2018, preşedintele american de atunci, Donald Trump, a renunţat la acordul pe care Teheranul îl încheiase cu cele şase puteri mondiale şi a restabilit sancţiunile americane dure împotriva Iranului, determinând Teheranul să încalce progresiv limitele acordului în domeniul nuclear. Discuţiile indirecte între Teheran şi administraţia preşedintelui american Joe Biden pentru a relansa acordul au intrat în impas. Poziţia ultraconservatoare a lui Raisi a fost evidentă şi în politica internă. La un an de la alegerea sa, clericul de rang mediu a ordonat aplicarea mai strictă a „legii iraniene privind hijabul şi castitatea”, care restricţionează îmbrăcămintea şi comportamentul femeilor. În câteva săptămâni, o tânără iraniană de origine kurdă, Mahsa Amini, a murit în arest după ce a fost arestată de poliţia moravurilor pentru că ar fi încălcat această lege. Lunile de proteste naţionale care au rezultat au reprezentat una dintre cele mai grave provocări pentru conducătorii clericali ai Iranului de la Revoluţia islamică din 1979. Sute de persoane au fost ucise, potrivit grupurilor de apărare a drepturilor, inclusiv zeci de membri ai personalului de securitate care au participat la o reprimare dură a demonstranţilor. „Actele de haos sunt inacceptabile”, a insistat atunci preşedintele. Deşi era un novice în politică, Raisi a avut sprijin deplin pentru poziţia în domeniul nuclear şi pentru represiunea în materie de securitate din partea mentorului său, liderul suprem, cu vederi puternic anti-occidentale, ayatollahul Ali Khamenei. Khamenei, mai degrabă decât preşedintele, are ultimul cuvânt de spus în toate politicile majore din cadrul sistemului politic dual din Iran, împărţit între establishmentul clerical şi guvern. Însă victoria lui Raisi în alegeri, după ce rivali conservatori şi moderaţi de mare greutate au fost descalificaţi de un organism conservator de supraveghere, a adus toate ramurile puterii din Iran sub controlul liniei dure loiale lui Khamenei şi a sporit şansele lui Raisi de a-i succeda într-o zi în funcţia de lider suprem. Cu toate acestea, protestele pe scară largă împotriva regimului clerical şi eşecul de a redresa economia iraniană aflată în dificultate - împiedicată de sancţiunile occidentale şi de proasta gestionare - este posibil să fi diminuat popularitatea sa în ţară. În calitate de tânăr procuror la Teheran, Raisi a făcut parte dintr-un grup care a supervizat execuţia a sute de deţinuţi politici în capitală în 1988, în timp ce războiul de opt ani dintre Iran şi Irak se apropia de sfârşit, spun grupurile pentru drepturile omului. Inchiziţii cunoscute sub numele de „comitete ale morţii” au fost înfiinţate în tot Iranul, formate din judecători religioşi, procurori şi funcţionari ai Ministerului Informaţiilor, pentru a decide soarta a mii de deţinuţi în procese arbitrare care durau doar câteva minute, potrivit unui raport realizat de Amnesty International. Deşi numărul persoanelor ucise în Iran nu a fost niciodată confirmat, Amnesty a declarat că estimările minime îl ridică la 5.000. Întrebat despre acuzaţiile că ar fi jucat un rol în condamnările la moarte, Raisi a declarat reporterilor în 2021: „Dacă un judecător, un procuror, a apărat securitatea poporului, ar trebui să fie lăudat ... Sunt mândru că am apărat drepturile omului în fiecare poziţie pe care am deţinut-o până acum”. El a urcat în rândurile clerului musulman şiit din Iran şi a fost numit de Khamenei în funcţia - foarte importantă - de şef al sistemului judiciar în 2019. La scurt timp după aceea, a fost ales şi vicepreşedinte al Adunării Experţilor, organismul clerical format din 88 de membri, responsabil pentru alegerea următorului lider suprem. „Raisi este un pilon al unui sistem care încarcerează, torturează şi ucide oameni pentru că îndrăznesc să critice politicile statului”, a declarat Hadi Ghaemi, director executiv al grupului de advocacy Center for Human Rights in Iran (CHRI), cu sediul la New York. Iranul neagă că ar fi torturat deţinuţi. Raisi a împărtăşit cu Khamenei o suspiciune profundă faţă de Occident. Populist anti-corupţie, el a susţinut campania de autosuficienţă a lui Khamenei în economie şi strategia sa de susţinere a interpuşilor din Orientul Mijlociu. Când un atac cu rachete a ucis ofiţeri superiori ai Gardienilor Revoluţiei iraniene în Ambasada Iranului din Damasc, luna trecută, Iranul a răspuns cu un bombardament aerian direct fără precedent, dar în mare parte nereuşit, asupra Israelului. Raisi a declarat că orice represalii israeliene împotriva teritoriului iranian ar putea duce la faptul că nu ar mai rămâne nimic din "regimul sionist". Raisi a ocupat funcţia de adjunct al şefului sistemului judiciar timp de 10 ani, înainte de a fi numit procuror general în 2014. Cinci ani mai târziu, SUA i-au impus sancţiuni pentru încălcarea drepturilor omului, inclusiv pentru execuţiile din anii 1980. Vizând de mai mult timp preşedinţia, Raisi a pierdut iniţial în faţa pragmaticului Hassan Rouhani în alegerile din 2017. Eşecul său a fost atribuit pe scară largă unei înregistrări audio din 1988 care a ieşit la suprafaţă în 2016 şi care ar fi evidenţiat rolul său în execuţiile din 1988. În înregistrare, fostul ayatollah Hossein Ali Montazeri, pe atunci adjunct al liderului suprem, vorbea despre execuţii. Fiul lui Montazeri a fost încarcerat pentru că a făcut publică înregistrarea. Raisi s-a născut în 1960 într-o familie religioasă din oraşul sfânt musulman şiit iranian Mashhad. La vârsta de 5 ani, şi-a pierdut tatăl. Cu toate acestea, el i-a urmat paşii pentru a deveni cleric.

Presedintele Lai Ching-te a depus juramantul si cere Chinei sa inceteze intimidarile militare impotriva Taiwanului

Noul preşedinte al Taiwanului, Lai Ching-te, a depus jurământul de învestitură la palatul prezidenţial din Taipei împreună cu vicepreşedinta Hsiao Bi-khim. Imaginile video oficiale au fost difuzate din ceremonie. În discursul său de învestitură, Lai a cerut Chinei să înceteze intimidările politice şi militare împotriva Taiwanului. Acesta provine, la fel ca predecesoarea sa, Tsai Ing-wen, din Partidul Democratic Progresist (PDP) şi este un susţinător al independenţei faţă de China. Cu toate acestea, Lai a fost descrip drept un lider pragmatic. În timpul discursului, el a subliniat importanţa păstrării statu-quoului şi a responsabilităţii Chinei de a menţine pacea şi stabilitatea în regiunea Strâmtorii Taiwan şi în lume. De asemenea, el a cerut libertate de teama războiului. Relaţiile dintre Taipei şi Beijing s-au deteriorat în timpul celor opt ani de mandat ai preşedintei Tsai, iar dialogul direct a fost întrerupt din 2016. Chiar şi aşa, Lai este supranumit un „separatist periculos” de către Beijing, care revendică Taiwanul drept provincie a Chinei. Potrivit unor experţi citaţi de AFP, reînceperea dialogului de către Lai ar putea avea rezultate nesatisfăcătoare din partea Chinei. Ceremonia de învestitură a fost urmărită de peste 51 de delegaţi străini, printre care şi reprezentanţi din SUA, Japonia şi Canada. Taiwanul, care îşi doreşte o recunoaştere diplomatică mai largă, a invitat opt şefi de state, însă în prezent are doar 12 aliaţi internaţionali. Pe plan intern, noul preşedinte are de înfruntat provocări. Partidul Democrat Progresist (PDP) a pierdut majoritatea parlamentară, ceea ce va îngreuna introducerea reformelor promise de Lai, cum ar fi majorarea salariilor, reducerea importurilor şi construirea de locuinţe sociale. După ceremonie, Lai şi vicepreşedinta Hsiao, fostă ambasadoare a Taiwanului în Statele Unite, au cântat şi au dansat alături de artişti pe scenă, în faţa celor prezenţi la eveniment.

Galerie Foto Situație scăpată de sub control în Noua Caledonie, care arată ca după război. Macron a convocat iar Consiliul de Securitate

Președintele francez Emmanuel Macron a convocat luni o nouă ședință a consiliului de apărare și securitate pentru a discuta despre violențele din Noua Caledonie. Acolo au fost trimiși din Franța o mie de polițiști care au spart 76 de baricade rutiere ale protestatarilor. Drumul spre aeroport este încă blocat, iar 3.200 de persoane nu pot ajunge acolo. Consiliul de securitate este convocat de Macron pentru a treia oară în mai puțin de o săptămână, scrie The Guardian. La cele două de dinainte, s-a luat decizia de a se declara stare de urgență și apoi de a trimite întăriri pentru a ajuta forțele guvernamentale să restabilească ordinea. Duminică, forțele franceze au spart zeci de baricade în încercarea de a debloca drumul principal către aeroport. Autoritățile spun că aproximativ 230 de persoane au fost reținute, în timp ce aproximativ 3.200 de persoane sunt fie blocate în Noua Caledonie, fie nu se pot întoarce în arhipelag. 600 de polițiști și paramilitari puternic înarmați au participat duminică la o operațiune de deblocare a drumului de 60 de kilometri de la capitala Noumea la aeroport, au declarat autoritățile. „Ordinea va fi restabilită indiferent de costuri”, a declarat înaltul comisar al guvernului francez Louis Le Franc reporterilor din Noumea. Dacă separatiștii „vor să folosească forța, riscă tot ce e mai rău”, a avertizat el. Vineri, premierul Gabriel Attal s-a întâlnit cu liderii partidelor parlamentare pentru a discuta despre criză, în special dacă să prelungească sau nu starea de urgență peste cele 12 zile inițiale. În acest sens ar fi necesară o aprobare atât a Adunării Naționale a Camerei Inferioare, cât și a Senatului Camerei Superioare. El a spus că „situația de acolo este profund îngrijorătoare”, după protestele în care noaptea au avut loc incendii și jafuri. Protestatarii au incendiat vehicule, sedii de firme și clădiri publice și au preluat controlul asupra drumului principal către Aeroportul Internațional La Tontouta, care a fost forțat să se închidă zborurilor comerciale. Grupul de activiști care conduce protestele în teritoriul francez, CCAT, a declarat luni că blocajele vor continua, dar le-a cerut protestatarilor să fie pașnici. De două zile Australia a cerut aprobarea autorităților franceze pentru a trimite un zbor de evacuare în Noua Caledonie pentru a lua turiștii blocați în hoteluri. Este vorba despre aproximativ 300 de australieni. Și avioane din Noua Zeelandă așteaptă permisiunea din partea autorităților franceze pentru a-și aduce acasă cetățenii, a declarat ministrul de externe al Noii Zeelande, Winston Peters. Protestele au izbucnit săptămâna trecută, declanșate de furia în rândul populației indigene kanak față de un amendament constituțional aprobat în Franța. Noua lege, adoptată marți de parlamentarii francezi, le va permite rezidenților francezi care locuiesc în Noua Caledonie de peste 10 ani să voteze în cadrul alegerilor provinciale, iar unii lideri locali se tem că această modificare va dilua votul indigenilor Kanak. Șase oameni au fost uciși în timpul revoltelor, trei dintre ei fiind tineri indigeni kanak și doi ofițeri de poliție. O a șasea persoană a fost ucisă sâmbătă în timpul unei lupte între două grupuri la un baraj rutier, a declarat poliția franceză. Peste 150 sedii de companii au fost jefuite și arse.

Rusia relansează exporturile de benzină pentru aprovizionarea pieței interne

Rusia a decis să suspende interdicţia temporară privind exporturile de benzină, deoarece piaţa este suficient aprovizionată, potrivit unui anunț al publicației RBC. Ministerul Energiei a confirmat această decizie, conform surselor. Interdicția a fost impusă la începutul lunii martie, pentru o perioadă de 6 luni, în scopul menţinerii aprovizionării pieţei interne. Aceasta nu se aplică țărilor din Uniunea Economică Euroasiatică, precum Kazahstanul sau Mongolia, cu care Rusia are acorduri interguvernamentale pentru livrarea de carburanți. Ministerul Energiei a declarat că oprirea temporară a exporturilor de benzină va fi suspendată în curând, deoarece piața internă este suficient de alimentată și lucrările de mentenanță la rafinării au fost finalizate. Decizia oficială va fi publicată în prima săptămână a lunii, însă nu se cunoaște data exactă de implementare, conform publicației rusești. Conform datelor oficiale, la mijlocul lunii mai, stocurile de benzină și motorină din depozitele și rafinăriile rusești se situau la 2,1 milioane de tone și respectiv 3,4 milioane de tone. Rusia este de obicei un exportator important de carburant și furnizor al piețelor internaționale. Cu toate acestea, din cauza problemelor tehnice la rafinării, companiile petroliere ruse au fost nevoite să facă importuri de carburanți. Decizia de suspendare a interdicției temporare privind exporturile de benzină este un semnal bun pentru consumatori și companiile care depind de acest produs. Aceasta va permite companiilor ruse să exporte carburanți și să ofere mai multe opțiuni pentru consumatori, în special în contextul creșterii cererii în timpul verii.