Planurile pentru reducerea deficitului bugetar în România în 2024 și 2025
Update cu 1 lună în urmă
Timp de citire: 6 minute
Articol scris de: Ion Ionescu
Planurile pentru reducerea deficitului bugetar în România în 2024 și 2025
Dragoș Anastasiu, consilier onorific al președintelui României pentru relația cu mediul de afaceri, a declarat vineri seara la Digi24 că pentru a reduce deficitul bugetar cu 35 de miliarde de lei în 2024 și cu 60 de miliarde în 2025, guvernul viitor trebuie să choose dintr-un set de măsuri propuse de partide și specialiști.
El a explicat că discuțiile s-au concentrat în principal pe reducerea cheltuielilor statului, inclusiv eliminarea privilegiilor. Anastasiu subliniază că însă aceste privilegii nu aduc foarte mult din PIB. Potrivit lui, finanțatorii României, cum ar fi Uniunea Europeană, insistă pe creșterea taxelor. "Avem finantatori, și aceștia ne spun că trebuie să le plătim tot mai mult, pentru că dacă nu, riscăm să ajungem în situația Greciei de dinainte de 2010, unde țara a fost trimisă în categoria de riscuri "junk"," notează digi24.ro.
Anastasiu menționează că dacă nu se iau măsuri, România se poate îndrepta spre o recesiune profundă, în condițiile în care promisiunile anterioare de reducere a deficitului au fost depășite. Astfel, în discuțiile din grupurile de lucru, reprezentanții partidelor vor trebui să aleagă 28 de măsuri din cele peste 100 propuse pentru a atinge obiectivele bugetare. Potrivit expertului, aceste măsuri vor include creșteri de taxe, deși aceasta nu este opțiunea preferată, dar e singura soluție rapidă pentru a aduce bani în buget.
Conform digi24.ro, Anastasiu arată că în aceste negocieri, prioritar a fost discutat reducerea cheltuielilor statului, în special eliminarea privilegiilor din structurile publice. El consideră că impactul economic al acestor privilegii este relativ mic, dar opiniile publice sunt adesea frustrate de salariile mari obținute în anumite sectoare ale statului.
Un alt aspect important vizează planurile privind creșterea taxelor pe tranzacțiile bancare, idee despre care Anastasiu notează că, deși a fost discutată și analizată, implementarea ar putea fi dificilă, pentru că băncile și Banca Națională o consideră complicată și nesustenabilă. Potrivit sursei citate, o altă măsură propusă este majorarea contribuțiilor la fondul de asigurări de sănătate (CASS), chiar și pentru pensionari, dar acest lucru ridică probleme legate de echitate și sustenabilitate, mai menționează digi24.ro.
Anastasiu avertizează însă că reducerea investițiilor publice ar trebui gestionată cu atenție, pentru a evita blocajele în infrastructură. El explică că numărul de santiere deschise în țară impune prioritizare și ajustări astfel încât economia să nu fie afectată sever. „Trebuie să vedem cum prioritizăm, să nu blocăm dezvoltarea, și să mutăm fondurile din anumite programe în altele, dacă este nevoie” a spus oficialul.
Referitor la discuțiile despre taxa pe tranzacțiile bancare, acesta spune că o astfel de taxă mică, aplicată la fiecare tranzacție, ar putea aduce câteva miliarde de lei, dar implementarea sa rămâne dificilă, iar respingerea de către Banca Națională ar putea fi o problemă majoră.
În privința impozitului progresiv și a contribuției unice, Anastasiu afirmă că mediul privat a înțeles că majorarea taxelor este inevitabilă pentru atingerea obiectivelor fiscale, însă, acestea trebuie făcute echitabil și proporțional. El menționează că în discuțiile din mediul politic s-a propus introducerea unei cote de solidaritate, apoi evoluția către un sistem de impozit progresiv, dar ultimele hotărâri vor trebui luate de guvern, cu susținerea politică necesară.
Despre sprijinul acordat persoanelor vulnerabile, oficialul afirmă că este nevoie de soluții pentru a ajuta acei cetățeni care nu pot suporta costurile, fără a compromite echilibrul bugetar. În final, Anastasiu subliniază că mediul de afaceri înțelege că majorarea taxelor este o măsură necesară, mai ales în contextul în care cheltuielile excesive și privilegii trebuie eliminate pentru a evita un dezastru economic.
