Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării au decis luni, în prima ședință prezidată de președintele Nicușor Dan, că guvernul va crea un cadru legal pentru intensificarea luptei împotriva evaziunii fiscale, acest lucru însemnând și digitalizarea accelerată a sistemului fiscal. CSAT a abordat și subiectul războiului din Ucraina, poziția României fiind că negocierile de pace „nu pot avea loc fără Ucraina și UE”. De asemenea, în ședință s-au discutat și două scenarii legate de situația de la mina Praid. Prima temă dezbătută în ședința CSATa fost impactul evaziunii fiscale asupra securității economice a României, potrivit unui comunicat CSAT. „Membrii Consiliului au subliniat că evaziunea fiscală rămâne o vulnerabilitate majoră, care afectează bugetul de stat, slăbește capacitatea instituțiilor de a furniza servicii publice de calitate și creează inechitate între contribuabili. CSAT a stabilit că este necesară o abordare coordonată și fermă din partea tuturor instituțiilor cu atribuții în domeniu, pentru a identifica și elimina rețelele de evaziune și fraudă fiscală”, arată sursa citată. Membrii Consiliului au convenit că sunt imperative câteva direcții imediate: intensificarea controalelor, digitalizarea accelerată a sistemului fiscal și utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului român. „De asemenea, premisa esențială a succesului în lupta cu evaziunea fiscală o constituie crearea unui cadru de reglementare și control articulat și coerent, cu mecanisme concrete de intervenție pentru instituțiile abilitate și norme de integritate profesională pentru angajați. În acest sens, Guvernul României, prin autoritățile publice cu competențe în domeniu, va lua măsurile necesare promovării acestui cadru normativ adecvat, inclusiv a unor prevederi pe componenta răspunderii penale, care să descurajeze atât comportamentul evazionist în sine, cât și activitatea de facilitare”, potrivit comunicatului. În ședința de astăzi, membrii Consiliului au analizat şi aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, în anul 2026. Un alt subiect discutat în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării a vizat evoluțiile privind războiul ilegal și neprovocat declanșat de Federația Rusă împotriva Ucrainei, fiind analizate situația de pe front și stadiul negocierilor, din perspectiva implicațiilor pentru România. „În calitate de stat vecin, precum și ca Aliat NATO și membru al Uniunii Europene, România este interesată direct de securitatea Ucrainei, care are un impact major atât asupra securității regionale, cât și a întregii Europe. Țara noastră susține eforturile Statelor Unite ale Americii pentru încetarea acestui conflict armat și condamnă lipsa voinței politice din partea Moscovei în direcția păcii și refuzul acesteia pentru un armistițiu complet, imediat și necondiționat. Alături de celelalte state membre UE și NATO, România va continua să sprijine Ucraina în lupta pentru apărarea suveranității sale”, potrivit comunicatului CSAT. „Este în interesul țării noastre ca războiul să se încheie printr-o pace justă și durabilă, care să stabilească garanții solide de natură să descurajeze o nouă agresiune din partea Rusiei și să contribuie la securitatea spațiului euroatlantic, inclusiv a regiunii Mării Negre. Așadar, dată fiind importanța unui viitor aranjament de pace în Ucraina, în cadrul reuniunii Consiliului s-a discutat și contribuția României la discuțiile privind obținerea unei păci juste, cuprinzătoare şi durabile. În acest sens, membrii CSAT au menționat că negocierile nu pot avea loc fără Ucraina și UE, iar o pace stabilă trebuie să excludă ferm orice încercare rusă de redivizare a Europei în sfere de influență”, mai precizează sursa citată. În ședință a fost discutat și aprobat Raportul de activitate pe anul 2024 al Directoratului Naţional de Securitate Cibernetică. „Anul trecut, nivelul general al ameninţării cibernetice în țara noastră a fost unul ridicat. În contextul unui peisaj digital volatil şi imprevizibil, au fost evaluate activitatea Directoratului şi modul de adaptare la fluctuaţiile şi provocările din surse multiple. Totodată, au fost prezentate date concrete privind nivelul actual al ameninţărilor cibernetice cu trimitere la incidente, vulnerabilităţi critice şi riscuri de securitate cibernetică, stadiul de îndeplinire a obiectivelor Directoratului, precum și riscurile şi ameninţările cibernetice care au reprezentat priorităţi ale DNSC în 2024.” Membrii CSAT au evaluat în cadrul ședinței două scenarii pentru viitorul Salinei Praid - unul de recondiţionare a minei vechi şi altul de înfiinţare a unei noi mine pentru vizitatori şi a unei noi mine de producţie, a informat Administraţia Prezidenţială. „În cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării a fost dezbătută și situația gravă de la Salina Praid, o componentă importantă a infrastructurii economice și strategice a României. Au fost analizate informările Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului și Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor despre incidentele recente și despre posibilele vulnerabilități în ceea ce privește siguranța cetățenilor, funcționarea instalațiilor și respectarea normelor privind mediul înconjurător și de exploatare. Salina Praid nu este doar un obiectiv economic, ci și unul cu impact social și turistic semnificativ. Menținerea funcționării sale în condiții de siguranță este esențială pentru protejarea angajaților, a comunității locale și a resurselor naturale. În acest context, membrii CSAT au evaluat și două scenarii pentru viitorul Salinei Praid, unul de recondiționare a minei vechi și altul de înființare a unei noi mine pentru vizitatori și a unei noi mine de producție”, potrivit comunicatului. De asemenea, în cadrul ședinței CSAT au fost dezbătute și alte teme de actualitate din domeniul securității naționale.