Bucureștiul, puțin pregătit pentru un cutremur puternic

Luni, 16 septembrie, România a fost zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 5,4 grade pe scara Richter, resimțit în întreaga țară, inclusiv în capitală. Acest eveniment a ridicat întrebarea: cât de pregătit este Bucureștiul pentru un seism major?

Într-un interviu, inginerul constructor Matei Sumbasacu a discutat despre miturile legate de clădirile construite pe roți în București și despre sistemul de izolare seismică. Sumbasacu a subliniat că, de fapt, nu există astfel de clădiri în Capitală. "Este unul dintre cele mai răspândite mituri atunci când vorbim despre riscul seismic. În realitate, nu s-au aplicat metode de izolare a bazei construcțiilor în București înainte de cutremurul din 1977", a explicat el.

Cercetătorul a detaliat metoda inginerescă numită izolare seismică, utilizată recent la consolidarea clădirii Primăriei București. Aceasta constă în montarea unui izolator seismic, care este o bucată mare de cauciuc armat cu metal, la baza clădirii. Astfel, în cazul unui cutremur, mișcările subsolului nu se transmite în aceeași măsură la nivelul superior al clădirii.

Sumbasacu a menționat că singura structură cunoscută în România care utilizează un sistem asemănător cu roțile este un bloc din Iași, construit după 1980. "O metodă simplă de a verifica dacă o clădire este pe roți este să ne uităm în jurul ei pentru un șanț de aproximativ un metru adâncime. Dacă nu există, este puțin probabil ca acel imobil să aibă un astfel de sistem", a adăugat el.

Inginerul a mai relatat că multe persoane cred în aceste mituri din cauza experiențelor traumatizante de atunci, după cutremurul din 1977. Sumbasacu subliniază că "Bucureștiul este Capitala Europeană cu cel mai mare nivel de risc seismic", având în vedere că nu doar intensitatea seismului este o problemă, ci și insuficiența pregătirii pentru un cutremur.

"Clădirile nu sunt pregătite, și comunitatea nu are un plan bine structurat pentru situații de urgență. Majoritatea oamenilor nu au informații esențiale pentru a reacționa corespunzător în caz de cutremur", a spus el, atrăgând atenția asupra unei lipse generale de pregătire.

Acesta a adăugat că, deși codurile de proiectare pentru clădiri s-au îmbunătățit semnificativ din 1978, cele mai multe clădiri mai vechi rămân vulnerabile. Deși există progrese, inginerii îndeamnă la o conștientizare sporită și la implementarea de măsuri de protecție pentru a reduce riscurile asociate cutremurelor.