Ambasadele din România reafirmă sprijinul pentru drepturile persoanelor LGBTIQ+ cu ocazia aniversării a 20 de ani de Bucharest Pride

Peste 20 de ambasade din România au semnat joi o declarație comună cu ocazia celei de-a 20-a editii a Bucharest Pride, menționând că respectarea drepturilor persoanelor LGBTIQ+ nu reprezintă o chestiune de ideologie, ci o responsabilitate legală și o parte a integrității democratiei, relatează digi24.ro.

Reprezentanții ambasadelor își exprimă, de asemenea, aprecierea și susținerea pentru evenimentele Pride care au loc în mai multe orașe din țară, precum Brașov, Cluj, Iași, Oradea și Timișoara. Se notează că aceste Pride-uri regionale sunt importante pentru construirea unor comunități locale incluzive și pentru a transmite un mesaj clar: egalitatea trebuie să fie o realitate pentru toți românii, oriunde s-ar afla. De asemenea, evenimentele contribuie la susținerea mișcării naționale pentru drepturile omului și transmit mesajul că iubirea nu cunoaște granițe.

De asemenea, ambasadele reamintesc că drepturile persoanelor LGBTIQ+ sunt protejate de legislația Uniunii Europene și de tratatele internaționale privind drepturile omului. Curțile europene au afirmat în repetate rânduri aceste drepturi, printre care protecția împotriva discriminării, recunoașterea legală a familiilor și recunoașterea genului, se menționează în declarație. În același timp, ambasadele avertizează asupra provocărilor persistente, cum ar fi discursul instigator la ură, care continuă să amenințe siguranța și demnitatea persoanelor LGBTIQ+.

Conform declarației, ambasadele vor continua să sprijine comunitatea și să colaboreze cu instituțiile publice și societatea civilă pentru a construi o societate în care toți sunt tratați cu respect și egalitate.

Aceasta este o inițiativă semnată de reprezentanți ai ambasadelor din Australia, Austria, Belgea, Marea Britanie, Canada, Chile, Columbia, Croația, Cehia, Danemarca, Estonia, Elveția, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Mexic, Norvegia, Portugalia, Slovenia, Spania, Suedia și Țările de Jos, notează digi24.ro.

Bucharest Pride 2025 marchează o ediție istorică – 20 de ani în care comunitatea LGBTQIA+ din România și-a revendicat drepturile, și-a afirmat vizibilitatea și s-a luptat pentru demnitate, transmite Asociația ACCEPT. În prima săptămână a lunii iunie, evenimentul se desfășoară cu un program variat de concerte, spectacole, proiecții de film și întâlniri comunitare dedicate tuturor persoanelor LGBTQIA+ și susținătorilor de iubire și egalitate.

Marsul Bucharest Pride va avea loc sâmbătă, pe 7 iunie, de la ora 16:00, pe traseul cunoscut Calea Victoriei – Parcul Izvor, de la Guvern la Parlament. Organizatorii estimează o participare mai numeroasă decât în 2024, când peste 27.000 de oameni au ieșit în stradă pentru a transmite un mesaj clar autorităților: „suntem pregătiți”. Evenimentul, organizat de Asociația ACCEPT din 2005, s-a desfășurat inițial sub numele de Marsul Diversității și GayFest, fiind oficial numit Bucharest Pride din 2014. Traseele s-au schimbat de-a lungul celor 20 de ediții, iar din 2018 se desfășoară pe Calea Victoriei.

Victor Ciobotaru, directorul executiv al Asociației ACCEPT, a declarat că România încă refuză să ofere un cadru legal minim pentru protejarea drepturilor LGBTQIA+. „In 2005, câteva sute de oameni au ieșit pentru drepturi egale, iar acum sunt zeci de mii. Cererile noastre sunt aceleași: drepturi egale, recunoaștere și protecție legală. În ciuda progreselor, România încă nu le oferă”, a comentat el, citat de sursa menționată.

Un alt mesaj important a fost făcut și de Stefi Ionescu, prezentă la conferința de presă, împreună cu partenera sa, care a afirmat că familia lor, bazată pe iubire și înțelegere, trebuie recunoscută oficial de stat. În același timp, situația legală a comunității LGBTQIA+ din România rămâne problematică, cam 20 de ani de protesta în stradă fiind încă necesari, susține Ciobotaru.

Numărul 17 de țări europene au criticat recent Ungaria pentru legile restrictive împotriva LGBTQ+, menționează aceeași sursă. În aprilie, Parlamentul maghiar a adoptat modificări constituționale ce recunosc doar două sexe și interzic recunoașterea legală a familiilor formate de persoane de același sex, în timp ce Curtea Constituțională din Ungaria a decis recent să recunoască căsătoriile din alte țări, calificând drept ilegal refuzul guvernului de la Budapesta de a recunoaște aceste uniuni.