Războiul aerian dintre Iran și Israel, susținut de Statele Unite, a generat îngrijorări serioase la Kiev, mai ales în privința accesului la sisteme de apărare antiaeriană americane, esențiale pentru protejarea orașelor ucrainene. Ucraina se confruntă deja cu un deficit acut de rachete sol-aer, în timp ce arsenalul american este tot mai solicitat pentru a sprijini eforturile militare ale Israelului în Orientul Mijlociu, scrie Le Monde. La Kiev, „războiul de 12 zile” dintre Iran, pe de o parte, și Israel, sprijinit de Statele Unite, de cealaltă, a fost urmărit cu anxietate. Și dacă prețul petrolului ar exploda, revărsând o ploaie de petrodolari asupra complexului militaro-industrial rus? Și dacă un război aerian prelungit ar seca, în favoarea Israelului, arsenalele de rachete antiaeriene americane și apoi occidentale, de care Ucraina duce deja o lipsă acută? Încetarea focului între părți și amenințarea nerealizată a Teheranului de a bloca strâmtoarea Ormuz au făcut să dispară spectrul unui șoc petrolier de care Moscova ar fi putut profita. Însă îngrijorarea privind arsenalele americane râvnite de Kiev persistă. Iar Donald Trump nu a făcut prea multe pentru a o risipi. Întrebat despre acest subiect de o jurnalistă ucraineană, miercuri, 25 iunie, la Haga, în cadrul unei conferințe de presă de la finalul summitului NATO, președintele american, vizibil amuzat de neliniștea care se citea pe chipul interlocutoarei sale, a răspuns pe un ton zeflemitor, specific unui comerciant aflat în poziție de forță: „Ucrainenii vor sisteme de apărare antirachetă Patriot. Vom vedea dacă putem pune la dispoziție unele. Știți, sunt foarte greu de obținut. Și noi avem nevoie de ele. Le-am furnizat și Israelului. Sunt foarte eficiente, 100%. Este incredibil cât de eficiente sunt.” Ucrainenii, care dețin deja șapte sau opt baterii Patriot, știu foarte bine că niciun sistem antiaerian nu este eficient în proporție de 100% împotriva rachetelor balistice rusești, în special a celor de tip Iskander și a derivatelor acestora. O baterie a sistemului american protejează doar pe o rază de 25 de kilometri împotriva rachetelor Iskander dotate cu contramăsuri, care plonjează la viteze hipersonice din straturile superioare ale atmosferei și pot executa manevre de evitare. Opt baterii Patriot nu protejează, prin urmare, decât o porțiune infimă din teritoriul ucrainean, care este de o dată și jumătate mai mare decât Franța și de 28 de ori mai vast decât Israelul. Deținerea unor baterii nu este suficientă. Acestea trebuie și alimentate cu muniție. Or, rachetele care echipează sistemul Patriot (PAC-3 MSE) furnizate Ucrainei costă aproximativ 7 milioane de dolari (6 milioane de euro) bucata. O sumă care trebuie comparată cu ținta lor principală, racheta Iskander, care costă, în funcție de versiune, între 1 și 3 milioane de dolari. Industria rusă de apărare produce aproape 200 de rachete pe lună, dintre care 80 de unități Iskander, potrivit serviciului ucrainean de informații militare (HUR), care estimează la 1.000 stocul de rachete Iskander din arsenalul armatei ruse. Numărul de rachete PAC-3 MSE aflate la dispoziția Ucrainei este păstrat secret, dar aviația ucraineană nu face un secret din insuficiența muniției pentru a face față atacurilor zilnice asupra marilor orașe și infrastructurilor critice ale țării. Lockheed Martin, producătorul american al rachetei PAC-3, avea în 2024 un ritm anual de producție de aproximativ 500 de unități și speră să crească acest ritm la 650 pe an până în 2027. Cererea a crescut puternic începând din 2022, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia și, în general, din cauza amplificării riscurilor militare în Europa, Orientul Mijlociu și Asia. În mod logic, această cerere ridică prețurile, cu atât mai mult cu cât nu s-au tras niciodată atât de multe rachete PAC-3. În timpul celor douăsprezece zile de confruntări aeriene dintre Israel și Iran, Teheranul a lansat aproximativ 500 de rachete și de două ori mai multe drone. Armata israeliană nu a dezvăluit câte rachete sol-aer au fost folosite pentru a contracara rachetele balistice iraniene (în principal rachete Arrow, dar și PAC-3). Concurența dintre arsenalele ucrainene și cele israeliene a fost evocată de mai multe ori de Volodimir Zelenski. Client vechi și aliat strategic al Statelor Unite, cu un produs intern brut de trei ori mai mare decât cel al Ucrainei, Israelul are argumente solide pentru a obține favoarea lui Donald Trump. De aceea, președintele ucrainean, subliniind că americanii vând astfel de sisteme Israelului, a promis la începutul anului că va sparge pușculița și va plăti la virgulă 15 miliarde de dolari Statelor Unite pentru zece baterii Patriot. Acest lucru nu a împiedicat totuși captarea de către statul evreu a unor resurse militare americane cruciale. Statele Unite au redirecționat deja către Israel 20.000 de rachete antidronă care erau destinate inițial Ucrainei, în momentul în care războiul dintre Israel și Iran s-a intensificat. O redirecționare de care Volodimir Zelenski s-a plâns la începutul lunii iunie: „Nu spun că Israelul nu are nevoie de ele, dar, dacă suntem parteneri, chiar nu se poate găsi un mod de a proteja și Ucraina?” În lipsa unei garanții privind reîncărcarea propriului arsenal, Kievul poate găsi o consolare modestă în dificultățile simetrice cu care se confruntă adversarii săi. Cooperarea militară dintre Rusia și Iran pare în prezent șubredă, întrucât armata rusă duce ea însăși lipsă de sisteme antiaeriene pentru a-și apăra teritoriul vast și, cel mai probabil, nu va exporta astfel de sisteme către Iran. Cât despre Teheran, care a pierdut o treime din arsenalul său de rachete sol-sol în urma atacurilor aeriene israeliene, este de acum puțin probabil ca aceste rachete să mai ajungă în mâinile armatei ruse pentru a fi folosite împotriva Ucrainei.