Cel puţin 40 de persoane au murit într-o săptămână în Darfur, în vestul Sudanului, în cea mai gravă epidemie de holeră pe care a cunoscut-o în ultimii ani această ţară afectată de războiul civil, a anunţat joi organizaţia Medici fără Frontiere, relatează AFP. Sudanul, a treia ţară ca mărime din Africa, a devenit, din 2023, teritoriul cel mai grav afectat de holeră din lume. Numai în regiunea Darfur, echipele MSF au tratat „peste 2.300 de pacienţi şi au înregistrat 40 de decese săptămâna trecută din cauza holerei”, a declarat ONG-ul. „Pe lângă un război generalizat, sudanezii se confruntă în prezent cu cea mai gravă epidemie de holeră pe care a cunoscut-o ţara în ultimii ani”, a subliniat MSF. Această boală diareică, transmisă prin apă şi alimente contaminate, poate ucide în câteva ore fără tratament, notează AFP, citată de News.ro. Holera poate fi tratată prin simpla rehidratare orală sau cu antibiotice, dar războiul care opune din aprilie 2023 armata şi paramilitarii Forţelor de sprijin rapid (FSR) a pus în genunchi sistemul de sănătate şi face ca aceste tratamente să fie adesea inaccesibile. Din iulie 2024, aproximativ 100.000 de cazuri au fost înregistrate în Sudan, potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Peste 2.408 decese au fost înregistrate în 17 din cele 18 state ale ţării din august 2024, potrivit UNICEF. OMS a înregistrat aproape 4.000 de decese de holeră în întreaga lume din ianuarie 2025, dintre care peste 95% în Africa. Potrivit UNICEF, peste 640.000 de copii sub cinci ani sunt ameninţaţi de boală în Darfurul de Nord, unde luptele fac ravagii în jurul oraşului El-Facher, capitala provinciei, pe care FSR încearcă să o cucerească. Situaţia cea mai critică este în Tawila, unde sute de mii de sudanezi care fug de lupte au găsit refugiu. „În Tawila, locuitorii supravieţuiesc cu o medie de doar trei litri de apă pe zi, adică mai puţin de jumătate din pragul minim de urgenţă de 7,5 litri de persoană pe zi necesar pentru a bea, a găti şi a asigura igiena, conform recomandărilor OMS”, a arătat joi MSF. Lipsiţi de apă potabilă, îngrijire medicală şi igienă, sute de mii de sudanezi sunt lăsaţi în voia sorţii. „Amestecăm lămâie în apă (...) şi o bem ca remediu”, a declarat săptămâna aceasta pentru AFP Mona Ibrahim, o femeie strămutată din Tawila. „Nu avem toalete, copiii îşi fac nevoile în aer liber”, a adăugat ea. Potrivit ONU, aproximativ 300 de copii bolnavi de holeră au fost înregistraţi în acest oraş din aprilie. „În taberele de refugiaţi, familiile nu au adesea altă opţiune decât să bea apă contaminată”, a declarat Sylvain Penicaud, coordonatorul MSF la Tawila. „Acum două săptămâni, un cadavru a fost găsit într-un puţ. A fost scos, dar două zile mai târziu, oamenii au fost obligaţi să bea din nou apă din acel puţ”, a povestit Penicaud. Pentru mulţi, menţinerea unei igiene minime este imposibilă. „Unde locuim noi, sunt multe muşte”, spune Haloum Ahmed, o femeie strămutată în Tawila, slăbită de o diaree severă. Tuna Turkmen, şeful misiunii MSF în Sudan, spune că „situaţia a depăşit stadiul de urgenţă. Epidemia se răspândeşte mult dincolo de taberele de strămutaţi”, avertizează Turkmen. În această ţară aflată în război, transportul ajutoarelor umanitare a devenit aproape imposibil. Iar sezonul ploios, care se intensifică în august, ar putea agrava criza sanitară. La Damazin, capitala statului Nilul Albastru, în sud-estul Sudanului, MSF a observat o combinaţie mortală de holeră şi malnutriţie: „Între 3 şi 9 august, şase pacienţi cu holeră decedaţi sufereau şi de malnutriţie acută”, potrivit MSF. La El-Facher, cel puţin 63 de persoane au murit de malnutriţie într-o săptămână, a declarat duminică pentru AFP un responsabil al Ministerului Sănătăţii. Aproape 25 de milioane de persoane suferă de insecuritate alimentară acută în Sudan, unde foametea a cuprins deja mai multe regiuni.