Site-urile mass-media ruse interzise rămân ușor accesibile în „majoritatea covârșitoare” a cazurilor în Uniunea Europeană, au declarat marți experții, denunțând „eșecul” Bruxelles-ului în a ajuta statele membre și furnizorii de acces să le blocheze, scrie sudinfo.be. După invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, instituţiile europene au interzis ca mass-media controlate de Kremlin să fie difuzate în UE, inclusiv online, acuzându-le de dezinformare. Dar, la mai mult de trei ani de la acel moment, „mass-media sancţionate sunt încă active şi accesibile” în statele membre, afirmă un raport publicat de Institutul pentru Dialog Strategic (ISD), un grup de reflecţie cu sediul în Londra. „Mass-media de stat ruseşti continuă să menţină o prezenţă puternică online, ceea ce constituie o provocare continuă pentru democraţiile occidentale”, arată raportul, subliniind că blocările impuse de furnizorii de acces la internet sunt „în mare parte ineficiente”. În cadrul sancţiunilor sale, UE a interzis entităţile media RT (fosta Russia Today), Sputnik, precum şi alte posturi, agenţii de presă şi publicaţii controlate de statul rus şi acuzate că desfăşoară un „război informaţional”. Fiecare stat membru este responsabil pentru a se asigura că blocările sunt implementate de furnizorii de acces la internet. Însă raportul ISD critică „eşecul” Comisiei Europene de a stabili o „listă de referinţă a diferitelor versiuni de domenii” – sau adrese de internet – utilizate de fiecare entitate sancţionată. Conform raportului, această lipsă a listei privează statele şi furnizorii de internet „de directivele necesare pentru o aplicare eficientă şi ţintită”. ISD a identificat 26 entităţi media sancţionate, folosind 58 de domenii diferite. Acest grup de reflecţie solicită Comisiei Europene să furnizeze „o listă actualizată continuu şi accesibilă publicului” a tuturor domeniilor implicate. Studiul a vizat Germania, Franţa, Italia, Polonia, Republica Cehă şi Slovacia, testând cei mai populari trei furnizori de internet din fiecare ţară. Potrivit cercetătorilor, Rusia încearcă să ocolească sancţiunile folosind diverse tactici, cum ar fi „site-uri oglindă” cu adrese diferite, precum şi o reţea de site-uri care pretind a fi media occidentale, cunoscută sub numele de Pravda, vizând chatboţii pentru a ajunge la un public mai larg. Raportul indică faptul că Slovacia, al cărei prim-ministru Robert Fico este cunoscut pentru afinităţile sale cu Kremlinul, „înregistrează cele mai proaste rezultate în ceea ce priveşte aplicarea”: toate site-urile sancţionate au fost accesibile în timpul testelor. Obligaţiile legale ale Slovaciei de a bloca site-urile pro-ruse au expirat în 2022 după eşecul deputaţilor de a le prelungi. Polonia se află pe locul doi în clasamentul „elevilor răi”, cu cel puţin 50 de domenii accesibile. Franţa şi Germania se dovedesc a fi cele mai eficiente, conform raportului. Majoritatea site-urilor sancţionate au puţin trafic – mai puţin de o mie de vizualizări lunare în UE -, dar cinci dintre ele înregistrează fiecare peste 50.000 de vizitatori lunar în Germania.