Ministrul culturii din Polonia, Hanna Wroblewska, a confirmat luni că ţara sa pune la punct ultimele detalii ale unui plan de relocare şi protejare a patrimoniului artistic în alte ţări în cazul unei invazii ruse. Într-o conferinţă de presă susţinută luni la Varşovia, Wroblewska a declarat că planul de contingenţă, care va fi gata înainte de sfârşitul anului, este „absolut necesar, deoarece războiul din Ucraina ne-a învăţat că (o invazie rusă) ar declanşa un război nu doar pentru teritoriu, nu doar pentru a ne distruge identitatea naţională, ci şi cultura noastră", transmite EFE, potrivit Agerpres. Potrivit ministrului, această decizie face „parte dintr-o strategie mai amplă de securitate naţională" a guvernului polonez, care include şi dublarea efectivelor armate la 500.000 de militari şi consolidarea protecţiei frontierelor de pe flancul estic. Proiectul Ministerului Culturii din Polonia se bazează pe cooperarea cu guverne străine pentru a asigura depozitarea temporară a picturilor, sculpturilor, cărţilor rare şi instrumentelor muzicale din aproximativ 160 de instituţii de stat, deşi se aşteaptă ca în curând şi muzeele şi galeriile private să ia parte la acest demers. Supravegherea acestei operaţiuni vitale i-a fost încredinţată lui Maciej Matysiak, fost colonel de armată şi fost director adjunct al agenţiei de contrainformaţii militare din Polonia, care conduce acum Departamentul de Securitate şi Management al Crizelor, nou creat în cadrul Ministerului Culturii. Experienţa Poloniei în a ajuta Ucraina să îşi relocheze bunurile culturale în urma invaziei ruse din 2022 a reprezentat baza fundamentală pentru acest plan. Wroblewska a amintit că, în războiul din Ucraina, „partea rusă foloseşte cultura şi operele de artă drept arme". Deşi documentaţia şi procesele necesare pentru facilitarea viitoarelor repatrieri sunt, de asemenea, actualizate, ministrul a recunoscut că "în niciun caz nu ar fi posibilă evacuarea întregului" patrimoniu şi a admis că evaluarea activelor care merită „o evacuare prioritară" reprezintă "o provocare majoră". Lituania, Letonia şi Estonia elaborează, de asemenea, planuri de urgenţă similare, notează EFE.