Este posibil ca Giorgia Meloni să fi convins establishmentul european că este fața respectabilă, chiar plăcută și nesurprinzătoare, a politicii naționaliste de dreapta, însă o represiune a protestelor de stradă la ea acasă amplifică îngrijorările cu privire la deriva tot mai iliberală a Italiei, scrie Politico. La mijlocul lunii septembrie, camera inferioară a parlamentului italian a aprobat un nou „proiect de lege privind securitatea” - care vizează activiștii pentru climă prin incriminarea blocării drumurilor și căilor ferate - cei care încalcă legea riscând până la doi ani de închisoare. Dacă va fi aprobată de Senat, opozanții susțin că legea va interzice efectiv protestele de stradă în Italia. Pentru guvernul italian, care a majorat deja la 60.000 de euro amenzile pentru deteriorarea operelor de artă în urma protestelor climatice de profil înalt de la Fontana di Trevi din Roma și de la „Nașterea lui Venus” a lui Botticelli, este o modalitate de a preveni viitoare dureri de cap precum demonstrațiile anti-G7 de la Torino din aprilie, când protestatarii au blocat o autostradă și au incendiat fotografii ale liderilor mondiali. Dar restricțiile privind protestele pașnice impuse de acest proiect de lege, care mărește, de asemenea, pedepsele pentru cei care opun rezistență poliției și prelungește cu până la opt ani pedeapsa cu închisoarea pentru deținuții care iau parte la acțiuni precum greva foamei, au făcut ca acesta să fie supranumit legea „anti-Gandhi”. Subsecretarul Ministerului de Interne, Nicola Molteni, a respins criticile aduse acestei măsuri, declarând pentru Politico că acest guvern a garantat dreptul la protest „mai mult decât oricare altul”. „Acest guvern nu a refuzat niciodată permisiunea sau nu a interzis niciun protest, cu excepția cazului în care acesta risca să pună în pericol ordinea publică a țării noastre”, a spus el, adăugând că dreptul de a protesta nu trebuie să împiedice „drepturile altora de a lucra, de a avea transport, de a avea servicii de urgență. Acest lucru intră într-un perimetru de ilegalitate care nu poate fi tolerat”. Dar, în timp ce Meloni se confruntă cu o toamnă complicată, cu un buget de negociat în timp ce Europa pune tot mai multă presiune, parteneri de coaliție care nu se comportă corespunzător, un scandal sexual în Cabinet și o înfrângere plauzibilă în alegerile regionale, criticii spun că șefa guvernului de la Roma recurge la un truc clasic din cartea de joc a dreptei - distragerea atenției alegătorilor cu o represiune asupra legii și ordinii. „Acest guvern se îndreaptă într-o direcție represivă, limitând protestele pașnice și disidența și împingând Italia într-o direcție în afara perimetrului unei democrații liberale, spre o democrație în stilul lui Orbán”, a declarat Laura Boldrini, fost speaker și deputat al Partidului Democrat de centru-stânga. Chiar prima lege adoptată de guvernul Meloni după preluarea puterii în 2022 a vizat petrecerile de tip rave ilegale, pedepsind organizatorii cu până la șase ani de închisoare. De atunci, guvernul a facilitat încarcerarea adolescenților, a femeilor însărcinate și a mamelor cu nou-născuți, a introdus detenția automată pentru migranți și a limitat drepturile reproductive și ale comunității LGBTQ+ permițând accesul organizațiilor pro-life în clinicile de avort, interzicând maternitatea surogat și refuzând certificatele de naștere pentru copiii părinților homosexuali. Asociația Antigone, care apără drepturile persoanelor încarcerate, a declarat: „Guvernul a decis să gestioneze problemele sociale în cel mai iliberal mod posibil, folosind sistemul penal, mai degrabă decât [folosind] dialogul și resursele la care te-ai aștepta într-o democrație cu stat de drept.” Înainte de introducerea proiectului de lege privind securitatea săptămâna trecută, Meloni a declarat că securitatea este prioritatea sa numărul unu. Molteni a declarat că motivul pentru aceasta este că securitatea „este condiția prealabilă pentru creștere și investiții” și protejează persoanele în vârstă și fragile. Dar Riccardo Noury, de la Amnesty International, a declarat pentru Politico că proiectul de lege de săptămâna trecută întărește maxima conform căreia, „pentru a oferi securitate, trebuie să renunți la drepturi”. Protestatarii ecologiști se simt deosebit de hărțuiți de guvern, care i-a etichetat în mod repetat pe militanți drept „eco vandali” și a valorificat puternicele puteri de investigație antimafia ale Italiei pentru a monitoriza activiștii. Giacomo Baggio, din grupul de protest pentru climă Last Generation, se confruntă cu o interdicție de a părăsi orașul său de reședință timp de doi ani, în așteptarea unei audieri în octombrie, după ce a depus o plângere împotriva poliției pentru agresiune în timpul unui protest. Lara Ghiglione, secretar al sindicatului CGIL, a declarat că guvernul este incapabil să răspundă nevoilor reale ale cetățenilor, introducând în schimb măsuri represive care indică o „derivă autoritară”. În ciuda angajamentului public al lui Meloni față de democrație în străinătate, acțiunile sale în țară au stârnit îngrijorări cu privire la erodarea principiilor democratice - nu numai dreptul de a protesta, ci și libertatea mass-media, independența judiciară și chiar limitele puterii executive. În raportul său din iulie privind statul de drept, Comisia Europeană și-a exprimat îngrijorarea cu privire la libertatea presei, îndemnând Italia să reia reformele pentru a proteja mai bine sursele jurnaliștilor și pentru a asigura finanțarea mass-media publice. Aceasta urmează preluării de către guvern a companiei publice de radiodifuziune RAI, ai cărei jurnaliști acuză guvernul de „control sufocant”. În replică, Meloni i-a atacat pe jurnaliștii de stânga. Judecătorii și procurorii au fost luați în vizor, guvernul atacându-i pe procurorii care au cerut o pedeapsă de șase ani de închisoare pentru viceprim-ministrul Matteo Salvini pentru că a ținut migranți ostatici. Asociația Națională a Magistraților a declarat că atacurile au fost „o încălcare deschisă a principiului separării puterilor... au ignorat normele care reglementează procesele, subminând încrederea în instituțiile democratice și punând o presiune nejustificată asupra judecătorilor”. Giorgia Meloni a propus, de asemenea, o reformă constituțională pentru a permite alegerea directă a prim-ministrului care, dacă va fi aprobată printr-un referendum, ar concentra și mai multă putere asupra sa. Este o tendință care nu este pe placul deputatului de opoziție Boldrini. „Când guvernul preia controlul asupra televiziunii publice RAI, când încearcă să reducă libertatea presei și libertatea sistemului judiciar, când majoritatea de extremă dreaptă aprobă așa-numita lege a securității și când drepturile civile sunt reduse... trebuie să ne întrebăm dacă mai suntem într-o democrație liberală.”