Update cu 1 an în urmă
Timp de citire: 4 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Monitorizarea activității pe piața de echilibrare a energiei electrice din România a devenit o prioritate pentru Consiliul Concurenței, având în vedere creșterea semnificativă a prețurilor. Recent, s-au înregistrat cote record, prețul ajungând la 68.000 de lei pe MWh (echivalentul a 13.600 euro pe MWh). Aceste fluctuații au generat suspiciuni de manipulare a pieței și practici necorespunzătoare din parte unora dintre actorii din domeniul energetic.
În acest context, Consiliul Concurenței a decis să inițieze o investigație pentru a evalua dacă principalii jucători, inclusiv Hidroelectrica, respectă reglementările de concurență și se abțin de la abuzul de poziție dominantă. De asemenea, autoritatea își propune să verifice posibilele manipulări pe piață, având în vedere profiturile semnificative pe care le obțin unele companii prin vânzarea de energie.
Cauzele acestei creșteri de prețuri sunt variate, iar seceta din această vară, împreună cu o producție redusă de energie hidro și eoliană, a amplificat cererea de energie. Aceasta a deschis oportunități de câștig pentru companiile capabile să livreze echilibrări în momentul în care producătorii nu reușesc să onoreze contractele.
Deși piața de echilibrare reprezintă doar o parte mică din totalul energiei tranzacționate, impactul prețurilor ridicate se resimte direct în facturile consumatorilor. În prezent, prețurile sunt plafonate până în martie 2025, iar după această dată, doar consumatorii vulnerabili vor beneficia de subvenții, iar restul vor fi nevoiți să facă față costurilor impuse de piață.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a evaluat posibilitatea de a modifica sistemul de prețuri pe piața de echilibrare, dar a decis să renunțe la idee, temându-se de eventualele efecte negative.
Pe lângă provocările de pe piața de echilibrare, România se confruntă în continuare cu prețuri ridicate și pe piața spot a energiei electrice, având unele dintre cele mai mari costuri din Europa. În absența unor reglementări eficiente și în fața acestor prețuri înalte, consumatorii români și competitivitatea companiilor locale sunt amenințate.
Consiliul Concurenței și ANRE au responsabilitatea de a asigura transparență și corectitudine pe piața energetică, având în vedere necesitatea de a preveni exploatarea consumatorilor și creșterea necontrolată a prețurilor.
Datoria publică a României a atins o valoare record de 964,3 miliarde de lei la sfârșitul lunii decembrie 2024, potrivit celor mai recente date analizate de Profit.ro și menționate de News.ro. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de anii anteriori, când la finalul anului 2019, datoria era de 372,9 miliarde de lei, adică 35% din PIB.
Salariul mediu net din România a scăzut considerabil în prima lună a anului 2025, ajungând la 5.328 de lei. Aceasta reprezintă o diminuare de 317 lei comparativ cu luna precedentă.
Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a anunțat că taxa auto pentru autoturismele vechi și poluante va intra în vigoare cel mai devreme în 2026. Această modificare ar putea duce la o creștere considerabilă a impozitelor pentru vehiculele mai vechi, conform declarațiilor sale.
Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca (AJOFM) Vâlcea a comunicat disponibilitatea a 292 de locuri de muncă în Spațiul Economic European și Uniunea Europeană, conform celor de la vocea-valcii.ro. Ofertele sunt disponibile prin intermediul rețelei EURES România.
