Update 1 an în urmă
Timp de citire: 2 minute
Articol scris de: Simona Stan
Pe 20 septembrie 1459, se împlinesc 565 de ani de la prima mențiune documentară a Bucureștiului, în timpul celei de-a doua domnii a lui Vlad Țepeș. Această dată marchează un moment important în istoria localității, care mai târziu, în 1862, avea să devină capitala Principatelor Unite.
În jumatatea secolului al XVII-lea, călătorul turc Evliya Celebi a notat în scrierile sale că numele orașului provine de la Ebu-Karis, un fiu al lui Gebel-ul Himme din tribul Beni-Kureis, confirmând astfel tradiția istorică legată de originea denumirii.
În anul 1781, istoricul elvețian Franz Josef Sulzer a sugerat că denumirea "București" derivă din cuvântul "bucurie", având conotații pozitive. Trei decenii mai târziu, o carte tipărită la Viena susținea că numele provine din pădurile de fag, cunoscute sub denumirea de "bukovie".
Istoricul Adrian Majuru a adus în discuție etimologia albaneză, menționând că "bukureshti" înseamnă "frumos este". De asemenea, domnitorii fanarioți au tradus denumirea în Hilariopolis, care în greacă se traduce prin "orașul veseliei".
Un alt cercetător renumit, Nicolae Iorga, a asociat numele Bucureștiului cu un personaj legendar, moșneagul Bucur, sugerând că acesta ar fi fost un proprietar de pământuri din zonă. Deși majoritatea cercetătorilor recunosc că legendele legate de ciobanul Bucur sunt interesante, ele nu sunt întotdeauna considerate repere istorice valide.
Aceste informații ne oferă o imagine asupra originilor Bucureștiului și a diverselor interpretări legate de numele său de-a lungul timpului.
Râmnicu Vâlcea se pregătește să găzduiască evenimentul SYMPHONIC SPRING, care va avea loc luni, 24 martie 2025, începând cu ora 19:00. Potrivit voeca-valcii.ro, iubitorii muzicii clasice vor avea ocazia să asiste la un concert deosebit în Sala Lahovari, unde Orchestra Simfonică a Filarmonicii va fi condusă de dirijorul Daniel Mãnãsi.
Arhiepiscopia Ramnicului anunță un eveniment important, lansarea cărții "Monahismul ortodox romanesc si modernitatea. De la Regulamentele Organice la Decretul 410", scrisă de profesorul universitar dr.
Povestea de dragoste dintre Maria Tănase și Constantin Brâncuși, două simboluri ale culturii românești, rămâne vie, chiar și după despărțirea lor. În 1938, la Paris, Maria, deja o mare artistă, l-a întâlnit pe sculptorul renumit.
Cărțile au o capacitate uimitoare de a ne purta prin lumi fantastice și de a ne inspira. Conform vocea-valcii.ro, unele dintre ele au reușit să devină repere esențiale în literatura mondială datorită mesajelor pe care le transmit și a lecțiilor valoroase pe care le oferă.
