Intrarea in Biserica a Maicii Domnului, sărbătorită pe 21 noiembrie, aduce tradiții și credințe populare
Pe 21 noiembrie, românii celebrează Intrarea în Biserica a Maicii Domnului, cunoscută în satele din România sub diverse denumiri, precum Vovidenia, Obrejenia, Obedenia sau Ovidenia. Această sărbătoare provine din cuvântul slav "vavedenie," ce semnifică "intrare."
Potrivit scrierilor lui Tudor Pamfile, această zi este semnificativă, deoarece marchează "vederea" lumii binecuvântate de Dumnezeu la Blagovestenie. Din această tradiție derivă obiceiul de a celebra această zi în numele sănătății ochilor și a clarității vederii. Oamenii consideră că noaptea de Ovidenie aduce minuni, cu cerurile deschise și o lumină strălucitoare, asemeni unui foc aprins.
Conform tradițiilor populare, este vorba despre animale capabile să vorbească și comori ascunse care se arată celor cu suflet curat, strălucind cu o flacără albastră. Pamfile a menționat că "frumusețile cerului sunt văzute doar de cei buni la Dumnezeu, așa cum sunt ciobanii care nu au văzut femeie la ochi."
În această zi specială, oamenii aprind lumânări pentru sufletele celor decedați, mai ales pentru cei care au plecat fără lumină. Se crede că aceste lumânări ard veșnic în lumea de dincolo. De asemenea, credincioșii împărtășesc bucate de post pentru sufletele celor adormiți, iar rugăciunile celor care își doresc copii capătă o putere deosebită.
Un alt obicei popular spune că femeile ung cuptoarele cu lut de Ovidenie, pentru a "lipi" ochii lupilor și a-și apăra vitele de atacurile acestora. Atunci se rostește o invocație: "Eu nu ung ușa cuptorului, ci ung ochii dușmanului."
Ovidenia este, de asemenea, considerată începutul iernii. Se crede că, dacă va ninge în această zi, iarna va fi capricioasă, dar anul următor va fi roditor. În schimb, un cer senin este un indicator pentru o vară secetoasă.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail
