Update 1 an în urmă
Timp de citire: 5 minute
Articol scris de: Maria Popescu
Harta babiloniană a lumii, intitulată și Imago Mundi, este deseori considerată cea mai veche hartă a lumii cunoscută până în prezent. Deși nu prezintă precizia tehnologică a Google Maps sau bogăția artistică a hărților medievale, această relicvă oferă o privire unică asupra felului în care babilonienii antici vedeau lumea și locul lor în ea. Realizată probabil cu aproximativ 2.600 până la 2.900 de ani în urmă, pe vremea când Imperiul Neo-Babilonian excela în arhitectură, cultură, matematică și știință timpurie, harta a fost redescoperită în secolul al XIX-lea.
Enciclopedia Britannica menționează că artefactul a fost descoperit de Hormuzd Rassam, un arheolog remarcabil care a adus la lumină unele dintre cele mai valoroase antichități asiriene și babiloniene, inclusiv tăblițele ce conțin Epopeea lui Ghilgameș, una dintre cele mai vechi capodopere literare. Harta babiloniană a lumii a fost găsită într-o cutie în timpul excavațiilor lui Rassam din 1881 la Sippar, în Irak, la circa 40 de kilometri sud-vest de Bagdadul modern. Există teorii care sugerează că ea ar fi fost găsită inițial la Borsippa, un alt oraș antic situat la aproximativ 115 kilometri sud de Bagdad.
În prezent, harta este păstrată la Muzeul Britanic din Londra. Având dimensiuni de 12,2 pe 8,2 centimetri, tăblița prezintă o hartă circulară însoțită de inscripții cuneiforme. Deși fisurile au cauzat pierderea unor informații, cercetări de-a lungul anilor au reușit să reconstruiască o mare parte din conținutul său.
Harta descrie Mesopotamia, o regiune istorică din Orientul Mijlociu, numită deseori "leagănul civilizației" datorită numeroaselor civilizații și culturi proeminente care au existat acolo, inclusiv babilonienii și asirienii. Orașul Babilon apare probabil reprezentat printr-o bandă dreptunghiulară aproape de partea superioară a hărții, cu linii paralele care par să ilustreze râul Eufrat, traversând orașul și vărsându-se într-o zonă mlăștinoasă în sud.
Harta include și localizarea altor orașe și regate, cum ar fi Asiria, Der și Urartu, toate înconjurate de un cerc aproape perfect ce reprezintă "Apa Amăruie" sau "Râul Amar", interpretat de obicei ca ocean. În partea de sus a hărții, dincolo de ocean, este indicată o zonă unde "Soarele nu este văzut", posibil considerată un tărâm al întunericului etern, asemănător spațiilor descrise în Epopeea lui Ghilgameș.
În text sunt menționate și diverse creaturi mitice care populau diverse regiuni, precum un cal înaripat, un mare șarpe de mare, un om-scorpion și un om-taur. Se fac referințe și la animale reale, cum ar fi gazele, panterele, cerbii, maimuțele, ibecsii, bivolii de apă și lupii. Harta include și personaje umane notabile, cum ar fi Utnapiștim, eroul legendar care a supraviețuit potopului babilonian, și Sargon, primul conducător al Imperiului Akkadian.
Chiar dacă nu ar servi la navigarea actuală în Asia de Vest din cauza mențiunilor de creaturi mitice, harta babiloniană a lumii rămâne un document istoric fascinant, oferind perspective valoroase asupra dominanței Imperiului Neo-Babilonian la momentul creării sale. Dr. Irving Finkel, expert al Muzeului Britanic, subliniază că Babilonul este reprezentat ca fiind "imens de vast în comparație cu celelalte orașe de pe hartă", sugerând că "conținutul hărții reflectă fără îndoială Babilonul ca centrul lumii".
Pe 20 ianuarie 2026, Mănăstirea Cozia va găzdui lansarea volumului „Daniel și Daniil”, scris de ziaristul Gheorghe Smeoreanu. Evenimentul va avea loc în Pavilionul „Bibescu”, aducând împreună iubitorii de literatură și admiratorii autorului.
Deschiderea anului cultural la Călimănești aduce un omagiu valorilor culturii române, printr-un eveniment special programat pe 15 ianuarie 2026. Această dată coincide cu celebrarea Zilei Culturii Naționale și cu aniversarea a 176 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu.
Parohia Călimănești II a organizat între 7 și 12 decembrie 2025 o serie de activități catehetice și sociale care au vizat întărirea legăturii dintre educația religioasă, trăirea liturgică și responsabilitatea față de aproapele. Potrivit preoților implicați, aceste acțiuni au fost gândite pentru a susține formarea unor conștiințe creștine și a răspunde nevoilor comunității, cu un accent special pe copii.
Miercuri, 17 decembrie 2025, Liceul Băile Govora a organizat lansarea oficială a revistei „Pravila”, eveniment care a avut loc începând cu ora 10.00 și s-a desfășurat în prezența cadrelor didactice, elevilor și a mai multor oficialități, potrivit reprezentanților liceului.
