Doi cercetători români, recunoscuți în Cartea Recordurilor pentru descoperirea lacului Paratethys
Doi cercetători din România au reușit să obțină un loc în Cartea Recordurilor datorită unei descoperiri impresionante referitoare la lacul Paratethys, considerat cel mai mare lac care a existat vreodată pe planeta noastră. Această apă vastă a acoperit teritorii întinse, inclusiv zone din actuala Românie. Recordul a fost recunoscut și publicat în 40 de limbi, subliniind importanța acestei descoperiri.
Echipa de cercetători, coordonată de Dr. Dan Palcu, a provenit de la Institutul GeoEcoMar și de la Universitatea din București. Acest succes marchează o premieră pentru ambele instituții, deoarece cercetătorii au realizat o evaluare detaliată a dimensiunilor colosale ale lacului Paratethys, care în urmă cu aproximativ 11 milioane de ani, în perioada Miocenului superior, avea o întindere de aproximativ 2,8 milioane de kilometri pătrați.
Potrivit cercetătorilor, Paratethys s-a întins de la est de Alpi până în regiunile actuale ale Kazahstanului, având un volum de apă salmastră mai mare de zece ori decât toată apa din lacurile actuale la un loc. Inițial, s-a crezut că în acea zonă exista o mare preistorică, dar dovezile recente sugerează că, timp de circa cinci milioane de ani, aceasta a fost un lac izolat, plin de specii unice.
Semnele acestui megalac sunt încă vizibile în România. Cercetătorii au identificat diverse formatiuni geologice, cum ar fi nisipurile cu trovanti din Subcarpații Buzăului și Olteniei, calcarele din zona Istrita și falezele rosiatice din Dobrogea de Sud. Aceste formațiuni reflectă schimbările de nivel ale lacului de-a lungul timpului.
De asemenea, cercetările au descoperit o criză hidrologică severă, în care Paratethys a pierdut mai mult de două treimi din suprafață și o treime din volum, cu o scădere a nivelului apei de până la 250 de metri, ceea ce a dus la dispariția multor specii, inclusiv a celei mai mici balene cunoscute, Cetotherium riabinini.
Pentru a studia istoria lacului, echipa a folosit tehnici avansate precum magnetostratigrafia și reconstruirea paleogeografică digitală. Aceste metode le-au permis să stabilească dimensiunile și volumul acestui megalac impresionant, contribuind astfel la o mai bună înțelegere a evoluției geologice a regiunii.
Distribuie aceasta stire pe social media sau mail