Boboteaza: Tradiții și Obiceiuri în 6 Ianuarie

Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, reprezintă una dintre cele mai semnificative sărbători creștine, însoțită de o multitudine de tradiții și obiceiuri. Această zi comemorează Botezul Domnului în râul Iordan, realizat de Sfântul Ioan Botezătorul, având atât o semnificație religioasă, cât și una populară.

În cadrul tradițiilor religioase, una dintre cele mai importante activități este sfințirea apei, cunoscută sub numele de Aghiasma Mare. Preoții oficiază o slujbă specială, declarând apa purificatoare și binecuvântată. Credincioșii se îngrijesc să ia aghiasma pentru a stropi casele, gospodăriile și animalele, crezând că aceasta le va oferi protecție de rele.

Printre obiceiurile populare, se numără păstrarea apei sfințite. Aghiasma Mare este considerată miraculoasă și nu se strică, fiind utilizată pentru diverse vindecări, dar și pentru a fi consumată în zile de post sau în momente de nevoie. De asemenea, un alt obicei este „plugulșorul fetelor”, unde fetele nemăritate pun busuioc sub pernă în noaptea de Bobotează, cu speranța de a-și visa viitorul soț.

Pe de altă parte, preoții vizitează gospodăriile pentru a binecuvânta familiile și pentru a alunga spiritele rele stropind cu aghiasmă.

Există și superstiții legate de această zi. Se spune că dacă Boboteaza este o zi friguroasă și râurile sunt înghețate, anul va fi unul roditor. De asemenea, se crede că animalele din grajd pot „vorbi” între ele în această noapte, dar nu este bine ca oamenii să le asculte. Femeile se abțin de la spălatul rufelor, considerând că apa este sfințită.

Boboteaza încheie astfel ciclul sărbătorilor de iarnă și este urmată pe 7 ianuarie de sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul, o altă zi deosebită în calendarul creștin.